Ce spun clientii:

'"Psihoterapie pe care am urmat-o in Clinica PsiHarmony mi-a schimbat total modul in care ma privesc si ma inteleg pe mine si pe cei din jur, fiind mult mai echilibrata si multumita de viata mea. Este ca si cand as fi renascut (...)'

Mesaj psiholog:

Lector Universitar Doctor        Monica Lusiana Mihaila

          "Ai in interiorul tau un Sine Intelept ce te ghideaza.Este (...)

Studiu de caz evaluare clinica ADHD

Evaluarea psihologică complexă a școlarului cu suspiciune de ADHD

 

Lector univ Dr Monica Lusiana Mihailă- facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

 

         Din ce în ce mai des, psihologii se confruntă cu solicitarea de evaluare a școlarilor suspectați de o tulburare psihologică, în special ADHD. Considerăm utilă prezentarea unui astfel de caz și a unei evaluări în domeniu, pentru a evidenția caracterul extrem de compex care conturează viața psihologică a copilului și multitudinea de factori care influiențează comportamentul uneori inadaptat al unui copil, chiar în mediul școlar.

Totodată considerăm necesar să subliniem caracteristicile teoretice ale tulburării ADHD.

Majoritatea cercetătorilor și numerosi clinicieni folosesc schema DSM- ca punct de plecare în abordarea diagnosticului. Aceasta considera tulburarea de atenție și hiperactivitatea/impulsivitatea ca dimensiuni centrale ale ADHD.

Diagnosticul pus pe baza criteriilor DSM necesită ca:

• debutul simptomelor să aibă loc înainte de vârsta de 7 ani;

• simptomele să fie prezente de cel putin 6 luni de zile;

• simptomele să fie pervazive și să se manifeste în cel putin 2 locuri diferite (școala sau serviciu și acasă);

• frecvența și severitatea simptomelor să fie mai mari decât cele de la copiii cu același nivel de dezvoltare;

• simptomele să determine o afectare semnificativă a functionalității la nivel social, academic sau ocupațional;

• simptomele să nu apară exclusiv în cursul unor afecțiuni de dezvoltare, schizofrenie sau alte psihoze și să nu se explice mai bine prin alte tulburări mentale (de exemplu afective, anxioase, de personalitate).

Diagnosticul include o lista de comportamente și caracteristici operaționale care par legate de neatenție, hiperactivitate sau impulsivitate.

Tulburari de atenție:

a. deseori eșuează în a acorda atenție detaliilor sau face greșeli din neatenție la temele de la școală, în muncă sau alte activități;

b. deseori are dificultăți în susținerea atenției la sarcinile date sau la joacă;

c. deseori nu pare să asculte când i se vorbește direct;

d. deseori nu urmează instrucțiunile și eșuează în a-și termina temele la școală, treburile sau îndatoririle la locul de munca (nedatorându-se unui comportament opozițional sau neîntelegerii instrucțiunilor);

e. deseori are dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților;

f. deseori evităa, nu îi place sau e refractar la angajarea în sarcini care necesită efort mental susținut (cum ar fi temele de la școală sau de acasă);

g. deseori pierde lucrurile necesare pentru sarcini și activități (de exemplu jucării, notițele de la școală, creioane, cărți sau unelte);

h. deseori este ușor de distras de stimuli externi;

i. deseori este uituc în activitățile zilnice.

Hiperactivitate:

a. deseori agită mâinile sau picioarele sau se rasuce de pe scaun;

b. deseori parăsește locul în clasă sau în alte situații în care ar trebui să stea așezat;

c. deseori umblă dintr-un loc în altul (încoace și-ncolo) sau se cațără excesiv în situații în care nu este adecvat (la adolescent sau adult poate fi limitată la senzația subiectivă de neliniște);

d. deseori are dificultăți la joacă sau în angajarea în activități libere în liniște;

e. deseori este pe picior de plecare sau acționează ca și cum ar fi împins de un motor;

f. deseori vorbește excesiv.

Impulsivitate:

a. deseori răspunde grăbit, înainte de a se încheia întrebarea;

b. deseori are dificultăți în a-și aștepta rândul;

c. deseori întrerupe sau deranjează pe ceilalți (de exemplu se bagă în conversație sau jocuri).

            Vom prezenta evaluarea complexă a unui școlar suspectat de ADHD de către învățător și vom detalia infirmarea diagnosticului dupa criteriul explicării mai bine și reale printr-o tulburare anxioasă datorate mediului de familie.

Certificat de evaluare psihologică clinică.

Recomandări psihoterapeutice.

 

Nume, prenume:  A.D.

VARSTA: 8 ANI

Adresa:  PAȘCANI

Ca urmare a cerinței  de evaluare clinică psihologică a minorului, aceasta a fost adus la cabinetul de psihologie însoțit de ambii părinți. Se solicită evaluarea psihologică pentru a putea înțelege comportamentul copilului din ultimul an și a putea lua o decizie cu privire la  schimbările care se impun în mediul de familie pentru a corecta comportamentul lui A.D. . în plan concret A.D. prezintă în mediul școlar manifestări agresive și de încălcare de norme sociale.

Ambii părinți se arată dispuși să înțeleagă, să colaboreze și să participe la procesul de schimbare de comportament al copilului lor.

 

Evaluare și Rezultate:

Probe aplicate: observația și interviul clinic, fabule Duss, testul familiei, testul copacului

·         In urma observației psihologice, copilul este colaborativ și cooperant. Are un comportament liniștit și calm. Răspunde bine solicitărilor și se supune consemnelor.  Se observă că este un copil sensibil, afectiv, timid și emotiv. Nu prezintă semne de ADHD( facem această precizare pt că în anamneză părinții afirmă că au avut un astfel de diagnostic prezumtiv din partea cadrelor didactice, care nu are justificare psihologică ). Atăta timp căt copilul răspunde solicitărilor, se orienteaza bine pe sarcină și o menține aproape o oră, în mod liniștit, acest diagnostic este exclus. Intradevăr, la un moment, cănd se aduc în discuție subiecte sensibile pentru copil( relația cu sora sa mică și încercările lui A.D. de comportament regresiv și de atragere a atenției, copilul devine  agitat și mimează o plictiseală pentru a ieși din situație. Acest lucru arată doar că adevăratele cauze sunt la nivelul familiei, în relația cu acceptarea sorei sale și în relația cu părinții, în special cu mama.

  • Din punct de vedere cognitiv copilul are o dezvoltare normală vărstei sale.
  • Din punct de vedere social este cooperant, se adaptează cu relativă ușurință mediului nou.
  • Din punct de vedere afectiv anamneza și evaluarea arată semne și comportamente concludente de regresie emoțională.

Pentru a înțelege trăirile copilului precizăm că din punct de vedere teoretic la momentul nașterii unui nou frate toți copiii pot prezenta complexul Cain care este un complex de gelozie și rivalitate între frați. Dacă majoritatea copiilor pot depăși relativ ușor acest moment, pentru A.D. lucrurile au evoluat diferit datorită mai multor factori. în primul rănd sora sa se naște cu o problemă medicală de greutate( 1,750 kg la naștere) și atenția, grija părinților se orientează spre rezolvarea acestui lucru, fapt pe care A.D. îl resimte ca neglijență emoțională. În al doilea rănd este un copil sensibil care pănă atunci era foarte răsfățat  din relatările părinților. Acest lucru îi accentuează trăirile de gelozie și rivalitate. În ultimul rand un eveniment negativ, în care a fost implicat la grupa pregătitoare( de umilință și acuze) , urmat de atenția părinților îndreptată dintr-o data din nou spre el îl fac să înțeleagă că dacă face pozne este o rețetă de a atrage atenția părinților asupra lui( cum și problema surorii a atras atenția părinților). Deduce, așadar, că problema pe care copilul o are atrage atenția părinților, reușind în acest fel să echilibreze în viziunea lui relația cu sora.

·         Desenul familiei și fabulele Duss

         Personajele pe care copilul le alege în povestea dirijată sunt veverițele. Copilul proiectează imaginea familiei sale în poveste. Mama veveriță este prima desenată, semn că o consideră persoana cea mai importantă pt el, dar nu are legatură cu ea, pentru că o desenează în marginea stănga și pe el în marginea opusă. Veverița soră este cea care desparte veverița frate( adică el) de părinți fiind interpusă între ei. Totodată afirmă că sora este mai mare și el mai mic, acelasi motiv al regresiei. El vrea să fie în locul surorii și sora să fie în locul lui.

 Precizează că fratele este cel mai nefericit pt ca sora îl face să greșească( identic ca în realitate unde el greșește datorita emoțiilor pe care le are față de sora sa).

In testul familiei familia este desenată în acelasi mod ca și în fabula Duss, tot sora este interpusă între el și părinți.

·                                 Desenul copacului

In primul rănd copacul este foarte mic, apoi desenează altul spontan, și mai mic, semn al nevoii sale de regresie pt a ajunge , în imaginația sa, la perioada de copil mic cănd era singur la părinți și primea iubire în exclusivitate. Copacul este inclinat și fără suport, simbolizănd lipsa sa de siguranță.

  • Concluzii și recomandari:

      Avand în vedere reacțiile copilului precum și teoriile psihologice privind atașamentul la copil avem următoarele recomandări:

1.Copilul trebuie să urmeze împreună cu familia un program de consiliere și psihoterapie, în care el să reușească să o accepte pe sora sa și să se reapropie de părinți pe care acum încearcă să îi pedepsească prin comportamentul său negativ și să le atragă atenția totodată.

2.Recomandăm consiliere de familie cu toți membrii pentru depășirea de către copil a traumei emoționale existente și stabilirea unui stil educațional unitar.

3. Menținerea copilului în clasa existentă pentru că în caz contrar se vor accentua și mai mult sentimentele de pierdere de afecțiune și se va accentua și mai intens comportamentul.

4. Este util ca A.D. să primescă o responsabilitate în clasă de a asigura disciplina( exact unde are el probleme) și să fie pus în aceeași tabără într-o acțiune cu acei copii care îi provoacă, astfel încăt dacă nu realizează sarcina să piardă toți recompensa stabilită încăt să fie nevoiți să colaboreze.

 

Lector universitar Doctor în Psihologie,

 Monica Lusiana  Mihailă

Psiholog autonom acreditat psihologie clinică

Psihoterapeut specialist acreditat CPR