Ce spun clientii:

'"Psihoterapie pe care am urmat-o in Clinica PsiHarmony mi-a schimbat total modul in care ma privesc si ma inteleg pe mine si pe cei din jur, fiind mult mai echilibrata si multumita de viata mea. Este ca si cand as fi renascut (...)'

Mesaj psiholog:

Lector Universitar Doctor        Monica Lusiana Mihaila

          "Ai in interiorul tau un Sine Intelept ce te ghideaza.Este (...)

Psoriazisul ca manifestare a rusinii

 Cabinetul de psihoterapie-psihologie Psiharmony va prezinta un caz abordat de Lector univ Doctor Monica Mihaila intitulat

“Psoriazisul ca manifestare a ruşinii”.

Studiu de caz

1.Date personale

Nume,prenume- I.V.

Vârsta- 47 de ani

Ocupaţia- cadru didactic

2.Prezentarea problematicii prezente

Doamna se prezintă la medicul dermatolog pentru psoriazis. După multe tratamente încercate , medicul specialist îi recomandă ca să însoţească tratamentul medical cu o psihoterapie. În acest mod ajunge în cabinetul psihologic. Iniţial I.V. nu înţelege cum ar putea să o ajute o psihoterapie în afecţiunea pe care o are, iar după explicaţia medicului conform căreia în acest tip de diagnostic starea psihică este foarte importantă şi poate fi un factor care să contribuie la apariţia bolii, pacienta se adresează cabinetului. În momentul prezentării la cabinet pacienta prezintă o stare de anxietate crescută cu privire la evoluţia bolii şi o neacceptare a bolii. Încearcă să găsească răspunsuri la întrebarea de ce i se întamplă ei să sufere de o astfel de boală şi este preocupată de aspectul său fizic. Acceptă să participe la un program de psihoterapie şi este chiar entuziasmată că va avea cu cine să vorbescă despre problemele ei. Afirmă că are numeroase alte probleme cu membrii familiei şi doreşte să le rezolve.

3.Dignostic psihiatric si psihologic. Nu putem afirma că ar exista un diagnostic psihiatric. Pacienta prezintă doar o stare de anxietate crescută .

4.Descrierea problemei biopsihosocial

Din punct de vedere biologic pacienta prezintă numeroase cruste pe toată suprafaţa corpului. În perioada anotimpului rece ele se diminuează, iar în perioada anotimpului cald se accentuează. Acest lucru o deranjează foarte tare pentru că este o femeie cochetă şi îi afectează imaginea tocmai atunci când corpul este mai expus vederii. A mai fost operată de un fibrom uterin în urmă cu trei ani şi i s-a făcut histerectomie totală. Nu afirmă să o fi afectat foarte tare acea operaţie pentru că nu se vedea. Nu putem să nu afirmăm că de data asta inconştientul a ales ceva care se vede! Din punct de vedere psihologic se arată foarte afectată de aspectul său disgraţios, afirmând că îi este şi ei urât să se uite la ea. Este anxioasă cu privire la evoluţia bolii, neavând încredere că se va vindeca vreodată. Din punct de vedere social este căsătorită de 26 de ani, are doi copii, băieţi, de 23, respectiv 17 ani. Nu se înţelege prea bine cu soţul, existând scene de violenţă între ei. De asemenea, soţul bea destul de mult şi acest lucru le strică şi mai mult relaţia. Cel mai bine se înţelege cu băiatul cel mare. Are cu acesta o relaţie specială, oarecum de parteneriat. Este cel care îi ia apărarea atunci când soţul o agresează. Este cel care îi aduce satisfacţii datorită rezultatelor excepţionale pe care le are la facultate şi le avea ca elev. Cu băiatul mai mic are o relaţie conflictuală datorită faptului că nu învaţă şi prin acest lucru consideră că o face de ruşine. Este un cadru didactic foarte apreciat în şcoala unde lucrează, cu toate gradele obţinute, metodist şi cu salarii de merit permanente. Aşadar putem constata că imaginea pe care o lasă celorlalţi este foarte importantă pentru această femeie. Şi suferă de o boală care îi pune în umbră tocmai imaginea. Putem presupune că este un mod de autopedepsire inconştientă sau că doreşte să readucă la lumină imaginea unei alte persoane din familia sa care a suferit din cauza ştirbirii imaginii. Important de precizat este că boala a debutat după moartea tatălui ei, cu care nu se înţelegea şi după ce băiatul cel mare s-a căsătorit şi a plecat de acasă.

5. Obiectivele terapiei

Terapia a avut mai multe obiective:

1.Conştientizarea semnificaţiei bolii;

2.Acceptarea bolii ca făcând parte din viaţa ei şisau ameliorarea simptomelor;

3.Scăderea anxietăţii.

6.Planul de intervenţie

Planul de intervenţie s-a desfăşurat pe parcursul a 21 de şedinţe provocative( aproape 40 de ședinţe în total), după cum urmează:

Ş1. Anamneză. Descrirea modului de a acţiona a psihoterapiei .

Ş2. Identificarea trăirilor emoţionale reprimate.

Ş3. .Realizarea unei genograme transgeneraţionale.

Ş4. Identificarea scenariilor personale din genogramă şi conştientizarea lor pe aspectul emoţiilor intense şi neexprimate.

Ş5. Scaunul gol. Dramaterapie. Analiza relaţiei cu părinţii.

Ş6. Dramaterapie. Travaliu de doliu după tată. Transă de separare de tată.

Ş7. Conştientizarea relaţiilor cu soţul şi băiatul cel mare.

Ş8. Exersarea noilor roluri. Schimbarea rolului de partener al băiatului mare.

Ş9. Prezentarea psihoterapiei de relaxare. Exerciţii de sugestibilitate.

Ş10. Relaxare musculară progresivă. Sugestii de curăţare a pielii.

Ş11. Transă hipnotică. Sugestii de reînvâţare a corpului să funcţioneze normal cu ritm de reînnoire celulară normală.

Ş12. Transă hipnotică. Scenariu de recadrare în șase etape.

Ş13. Transă hipnotică cu sugestii de tipul “Boala şi-a făcut datoria, acum poate să plece.”

Ş14.Transă hipnotică. Întărirea Eului.

Ş15. Transă hipnotică de întărire a comportamentului de ritm de înnoire celulară normală.

Ş16. Dramaterapie. Identificarea dorinţei de înnoire în viaţă, identică cu înnoirea pielii.

Ş17. Stabilirea obiectivelor pentru înnoirea vieţii clientei.

Ş18. Identificarea resurselor de a face schimbările dorite.

Ş19. Evaluarea schimbărilor începute şi transă hipnotică cu sugestii de vindecare.

Ş20.Transă hipnotică. Progresie de vârstă pentru întărirea comportamentului.

Ş21. Evaluare. Finalizarea terapiei.

7. Momente semnificative în timpul psihoterapiei

Încă din etapa de realizare a genogramei am observat multiple legături ale bolii cu viaţa şi momentele importante din viaţa pacientei. Tatăl pacientei a fost tot un bărbat violent, care bea mult şi îşi alunga copiii şi soţia de acasă şi era foarte gelos pe soţie. În primul rând se observă o identificare clară a doamnei cu mama sa, aceasta alegând acelaşi gen de bărbat. Doamna a avut relaţii foarte proaste cu tatăl său, de altfel aşa cum le are şi cu soţul. Nevoia mare de stimă de sine şi de imagine a pacientei este explicabilă prin aceste evenimente din copilăria şi tinereţea sa, în care atât ea, cât şi mama sa au suportat umilinţe publice. Trebuie să mai spunem că pacienta este din Huşi, un oraş mic, în care oamenii se cunosc între ei şi că a stat la o margine a oraşului, în care viaţa socială semăna cu cea din mediul rural, în sensul că oamenii de pe stradă cunoşteau toţi problemele din familia sa. Iniţial operaţia de histerectomie la o vârstă destul de tânără, de 43 de ani, arată o neacceptare a feminităţii, explicabilă prin poziţia femeii aşa cum a fost ea percepută de la mamă. Psoriazisul este, pe de o parte, dorinţa de a se pedepsi pentru relaţiile cu tatăl său, apare de altfel după moartea acestuia, când pacienta regreta că nu se împăcase cu el. Pe de altă parte, are semnificaţia unei retrăiri a marginalizării, a sentimentului de ruşine cum se exprimă pacienta şi readucerea în acest fel a umilinţelor ei şi mamei ei în faţă, dar acum acceptabile social. Este şi o modalitate de a se acoperi, astfel încât să corespundă geloziei tatălui ei, din moment ce nu poate să se îmbrace așa cum dorește și trebuie sǎ se ascundǎ. Este o modalitate de a fi fidelă acum tatălui din sentimentul de vinovăţie. Pe de altă parte plecarea băiatului mai mare agravează lucrurile pentru pacientă. Băiatul, în rol de partener, asigura femeii un oarecare echilibru emoţional. Băiatul putea fi controlat de mamă şi nu avea o relaţie de tip erotic cu acesta astfel încât era soluţia cea mai bună pentru o relaţie de parteneriat. Faţă de acesta putea să îşi manifeste latura feminină pentru că nu intra în scenariul familiei sale. Totodată beneficiul bolii se manifesta şi în faptul că având pe corp acele cruste dezgustătoare evita relaţiile sexuale cu soţul, motiv permanent de conflict dintre soţi. Este evident o situaţie complexă care necesită dorinţă de schimbare şi de conştientizare. Pacienta conştientizează însă greu toate aceste legături, beneficiile fiind însemnate. Acceptă scenariile familiei şi îşi restabileşte relaţiile cu părinţii prin tehnica scaunului gol. Îşi rezolvă doliul printr-un travaliu de doliu în care descarcă mult emoţional. Conştientizează poziţia băiatului mai mare şi motivele pentru care ea l-a determinat să intre în acest rol. Din păcate, din descrierile doamnei, băiatul manifestă un comportament sexual neadecvat, probabil datorită unui complex Oedip nerezolvat, inevitabil în aceste condiţii, dar băiatul refuză să vină în terapie. Stabileşte să nu mai aibă comportamente faţă de băiat care să îl pună pe acesta în rol de partener şi identificăm împreună ce nu trebuie să mai facă şi ce să facă în loc. Urmează etapa de sugestii în transă de vindecare a pielii. În recadrarea în șase etape, identifică acelaşi motiv al simptomului, de pedepsire, ceea ce arată că era principalul beneficiu . Descoperă că nu mai are nevoie de un alt comportament pentru a-l înlocui. Se ştie că psoriazisul este o boală în care ritmul de înnoire celulară este mai mare decât normal şi astfel apar acele cruste la suprafaţa pielii prin descuamarea pielii. Am folosit sugestii de ritm normal de înnoire şi de curăţare. De asemenea, am legat acest ritm de dorinţa de înnoire a pacientei. Am făcut-o să conştientizeze ce schimbări dorea să realizeze. Dorea să divorţeze însă acest lucru a afirmat că nu îl va face niciodată. Am căutat acele comportamente pe care le-ar face dacă ar divorţa şi am stabilit obiective pe termen scurt şi mediu. S-a îndreptat spre profesie, din nou un comportament masculin. Benefic pentru moment cel puţin pentru că îi oferea o schimbare şi spaţiu. Nu mai gătea şi se simţea liberă. A negociat comportamente ce ţin de gospodărie cu soţul pe care să le facă fiecare şi a stabilit cu el că nu vor divorţa dar vor trăi la o distanţă psihologică mai mare. Acest lucru l-a nemulţumit pe soţ dar la ameninţarea divorţului a acceptat. Am realizat o ultimă transă cu progresie de timp în care nu mai prezenta simptomul. A plecat în concediu singură pentru a face un tratament la Techirghiol.

8. Rezultate

Considerăm acest caz ca fiind un succes terapeutic, pacienta a conştientizat semnificaţia bolii sale şi întrebările ei iniţiale de ce i se întâmplă ei au avut răspuns. De asemenea, pacienta a avut prilejul de a-şi reevalua întreaga viaţă. La finalul terapiei anxietatea sa era în limite normale, accepta boala şi probabilitatea de a avea recăderi, dar şi-a modificat percepţia asupra bolii. Se raporta cu încredere şi speranţă. Crustele se restrânseseră la nivelul zonelor unde nu se văd de sub haine. Au rămas pe spate, pe abdomen, pe sâni şi pe fund dar mult reduse. Pacienta urma să plece în concediu la Techirghiol unde să urmeze un tratament. M-a sunat la întoarcere şi mi-a zis că este foarte bine şi că sunt reduse crustele aproape în totalitate.

Psoriazisul ca manifestare a rusinii#1