Ce spun clientii:

'"Psihoterapie pe care am urmat-o in Clinica PsiHarmony mi-a schimbat total modul in care ma privesc si ma inteleg pe mine si pe cei din jur, fiind mult mai echilibrata si multumita de viata mea. Este ca si cand as fi renascut (...)'

Mesaj psiholog:

Lector Universitar Doctor        Monica Lusiana Mihaila

          "Ai in interiorul tau un Sine Intelept ce te ghideaza.Este (...)

Gastrita ca neputinta de exprimare emotionala

 “Gastrita ca neputinţă de exprimare emoţională”.

Studiu de caz

                            

1.Date personale

 

Nume,prenume- R.A.

Vârsta-18

Ocupaţia- elevă

 

2. Prezentarea problematicii prezente

 

            Pacienta se prezintă la cabinetul de psihologie pentru a obţine un aviz psihologic pentru înscrierea la şcoala de şoferi. Pe parcursul desfăşurării probelor pacienta este emotivă şi la un moment dat, între probe, solicită un pahar cu apă pentru a lua o pastilă. Întrebată ce simte, ea răspunde că este foarte timidǎ şi că are dureri de stomac în momentele de emoţii puternice. Este încurajată să termine proba şi i se oferă varianta unei şedinţe de psihoterapie pentru emotivitate şi somatizarea acesteia. Acceptă propunerea deoarece medicul i-a spus că boala ei este pe  fond nervos şi se gândise să consulte un psiholog însă de fiecare dată a amânat acest lucru.

 

3.Dignostic psihiatric

 

            Nu există un diagnostic psihiatric, pacienta prezintă emotivitate crescută şi anxietate de evaluare, somatizând aceste caracteristici în durere de stomac. Din punct de vedere medical este diagnosticată cu gastrită.

 

 

4.Descrierea problemei biopsihosocial

 

            Din punct de vedere somatic pacienta prezintă dureri de stomac, de tip înţepătură, accentuate dacă mănâncă în timpul cât este prezentă durerea, fiind diagnosticată de aproximativ doi ani cu gastrită. Durerile sunt mai dese sau mai rare în funcţie de starea emoţională a ei. În perioadele de evaluări de la finalul semestrului pot fi zilnice.

            Din punct de vedere psihologic este o persoană emotivă, anxioasă, în special fiindu-i teamă de evaluarea şcolară. Are un nivel intelectual bun, se descrie ca o persoană fără voinţă, de aceea solicită ca în psihoterapie să fie susţinută motivaţional.

Din punct de vedere social este fiica cea mai mică a părinţilor ei, are o soră mai mare cu care este mereu în concurenţă. Afirmă că este discriminată de părinţi în raport cu sora sa. Are o relaţie de un an cu un coleg de clasă. Are rezulate medii la şcoală şi doreşte să devină psiholog. În prezent este în clasa a XII a şi se pregăteşte pentru examenul de bacalaureat.

 

5. Obiectivele terapiei

 

            Terapia a avut ca obiective:

a) La finalul terapiei pacienta îşi va ameliora simptomatologia somatică, va prezenta mai rar dureri sau deloc.

b) La finalul terapiei pacienta va avea un grad de emotivitate şi anxietate mai mic.

 

6.Planul de intervenţie

 

 Planul de intervenţie s-a derulat pe parcursul a 15 şedinţe provocative( peste 30 în total) şi a avut următoarea structură:

 

Ş1. Anamneză. Descrierea modului de a acţiona a psihoterapiei.

 

Ş2. Prezentarea psihoterapiei de relaxare. Exerciţii de sugestibilitate.

 

Ş3. Relaxare musculară progresivă. Sugestii de ritm şi secreţii digestive normale.

 

Ş4. Transă hipnotică. Sugestii de reînvâţare a corpului să funcţioneze normal.

 

Ş5. Identificarea trăirilor emoţionale reprimate.

 

Ş6. Transă hipnotică. Scenariu de recadrare în șase etape.

 

Ş7.Realizarea unei genograme transgeneraţionale.

 

Ş8. Identificarea scenariilor personale din genogramă şi conştientizarea lor pe aspectul emoţiilor intense şi neexprimate.

 

Ş9. Scaunul gol. Dramaterapie.

 

Ş10. Transă hipnotică cu modificarea scenariului unui eveniment.

 

Ş11.Transă hipnotică. Întărirea Eului.

 

Ş12. Transă hipnotică de întărirea comportamentului de ritm şi secreţie a stomacului  normală şi de terminare a utilităţii durerii de stomac.

 

Ş13. Dramaterapie. Exersarea noilor modalităţi de a face faţă situaţiilor.

 

Ş14.Transă hipnotică.Progresie de vârstă.

 

Ş15. Evaluare. Finalizarea terapiei.

 

7. Momente semnificative în timpul psihoterapiei

 

            Pacienta afirmă că primele dureri de stomac le-a avut după începerea liceului. Au debutat în momentele când avea emoţii că va fi ascultată sau îi era frică de acest lucru. Gimnaziul l-a urmat la o şcoală de cartier, iar liceul la una din şcolile de elită ale oraşului. În gimnaziu era una din cele mai bune eleve din clasă, cu premii în fiecare an. În liceu notele au început să scadă şi anxietatea de evaluare să crească. Probabil că durerile de somac au apărut pe de o parte ca o somatizare a fricii şi emoţiilor, pe de altă parte cu scopul de a o proteja de criticile părinţilor datorate notelor mai mici pe care pacienta le obţinea. De asemenea, în acest fel îşi proteja şi imaginea ei de elevă bună, care din cauza durerilor de stomac şi a emoţiilor nu reuşeşte să obţină note destul de mari.

Pacienta a dorit să intre în terapie mai ales datorită faptului că se apropia bacalaureatul şi durerile erau din ce în ce mai dese. Poate însă că se apropia şi finalul liceului şi simptomul nu îi mai era folositor.

A reacţionat repede la exerciţiile de sugestibilitate, fiind receptivă la sugestiile kinestezice în mod special. Acestea au fost folosite des în exerciţiile care au urmat. La exerciţiile de relaxare care vizau secreţia şi mişcările stomacului pacienta a prezentat o imagerie bogată, care i-a permis să exploreze aceste senzaţii. Sugestiile au vizat controlul involuntar al stomacului în timpul emoţiilor. A urmat o etapă de identificare a beneficiilor simptomului şi de ce vrea el să transmită. Iar scenariul de recadrare în şase etape i-a permis să găsească modalităţi mai adaptate de a transmite acelaşi lucru. A găsit că poate să vorbească cu prietenul ei atunci când îi este teamă. Teama a fost mesajul care a considerat că vrea să îl transmită durerea de stomac.

A urmat identificarea pe genogramă a scenariilor care o fac să reacţioneze astfel şi a conştientizat că imaginea dată de note este foarte importantă datorită examenului mamei sale de admitere la facultate pe care aceasta nu l-a luat şi i-a transmis ei că imaginea de sine are de suferit datorită acestui fapt. A experimentat prin dramaterapie, prin scaunul gol, aceste scenarii şi le-a schimbat prin sugestii în timpul transei. A urmat întărirea Eului şi o progresie de vârstă în care simptomul nu mai există.

           

8. Rezultate

           

            La finalul terapiei pacienta a conştientizat rolul durerilor de stomac şi le-a eliminat prin dezvoltarea altor modalităţi de a face faţă evenimentelor.

 

 

 

Gastrita ca neputinta de exprimare emotionala#1